
ACATISTE ALE SFINŢILOR
ISIHAŞTI ŞI MĂRTURISITORI
***
Alcătuite şi Diortosite sub
Îndrumarea şi prin Rugăciunile
Preacuviosului Ghelasie Gheorghe de la Sfânta Mănăstire
Frăsinei,
întru a cărui aleasă pomenire închinăm acest volum, ca prinos
de recunoştinţă şi mulţumire

Editura
PLATYTERA
COLECŢIA
ISIHASM
2004
Coperta: Nicolae Răzvan Mincu
Acatistier
: Sfinţi Isihaşti şi Mărturisitori. - Bucureşti :
Platytera,
2004
ISBN
973-86676-9-0
264-1:281.95
©
Editura Platytera
IMNE-ACATIST
SFINŢI
ISIHAŞTI ŞI MĂRTURISITORI
sub Îndrumarea şi prin Rugăciunile
Preacuviosului Ghelasie Gheorghe
de la Sfânta Mănăstire
Frăsinei

COLECŢIA
ISIHASM 2004
CUVANTUL EDITORULUI
Acatistele sunt
alcătuite astfel încât să cuprindă atât o
zugrăvire a vieţii, cât şi, mai ales în cazul sfinţilor
isihaşti, a cugetării teologice născute din trăirea
duhovnicească a Părinţilor. Pentru aceasta, am socotit de
cuviinţă ca nu puţine dintre versurile icoaselor să
conţină expresii proprii chiar acelor Părinţi cărora
le sunt închinate, astfel încât, pe de o parte, să oglindească
specificul propriu, personal al
respectivilor sfinţi, iar pe de alta, darul teologiei izvorât
din
nevoinţele duhovniceşti şi iubirea lor de Dumnezeu să se
întoarcă întru cinstirea lor şi Preaslăvirea Sfintei Treimi.
Slavă, închinare şi mulţumire Preasfintei,
Celei de o Fiinţă
şi Nedespărţite, de Viaţă Făcătoarei Treimi!
|
P |
ăstor şi dascăl
preaînţelept al Bisericii te-ai arătat, Sfinte Diadoh, iar de
dumnezeiasca înţelepciune şi cunoştinţă
împărtăşindu-te, te-ai ridicat întru smerenie şi dragoste
la desăvârşitul chip al Arhieriei Domnului. Pentru aceasta rugămu-te,
fii nouă mijlocitor şi pururi rugător înaintea Scaunului
Treimii, ca să aflăm iertare de greşeli şi sufletelor
noastre mare milă.
Condac
1.
|
U |
nindu-ţi chipul prin dragoste cu
virtuţile lui Dumnezeu, te-ai arătat icoană vie a Arhiereului
Hristos, Sfinte Diadoh. Şi gustând întru multă simţire
dulceaţa Preasfântului Duh, întru bucuria Tatălui Ceresc ca un fiu ai
intrat: Bucură-te, Sfinte
Diadoh, dascăl al isihiei şi arhierească mlădiţă
a Împărăţiei Sfintei Treimi!
Icos
1.
|
V |
iaţa ta, Sfinte Diadoh, a
rămas înveşmântată în taină, însă din cuvântul
tău ca un mare ascet şi cunoscător al dumnezeieştii
vieţuiri ai strălucit, pom înmiresmat al Raiului din roade
vădindu-te:
Bucură-te, hotar al vieţuirii celei
înalte
Bucură-te, teolog întru lărgimea vederii
duhovniceşti
Bucură-te, vas al smereniei şi milei
dumnezeieşti
Bucură-te, pomenire de Dumnezeu ce surpi
deprinderea răului
Bucură-te, chip al negrăitei
mişcări spre Cel Necuprins
Bucură-te, îndrăzneală ce cauţi
dragostea Sfintei Treimi
Bucură-te, libertate robită prin dragoste
lui Hristos
Bucură-te, credinţă
hrănită de strălucirea iluminării dumnezeieşti
Bucură-te, nevoitor al curăţiei
Bucură-te, cuvânt ce saturi simţirea
duhovnicească a minţii
Bucură-te, cuvânt lărgit prin
contemplaţie după măsura dragostei
Bucură-te, cuvânt închinat lui Dumnezeu prin
smerita cugetare
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
2.
|
A |
i învăţat, Părinte, că harul
Botezului curăţă Chipul lui Dumnezeu din om de întinăciunea
păcatului, sălăşluindu-se în adâncul minţii, chiar
dacă prezenţa lui e acoperită. Abia după ce am sporit în
dragoste ni se face şi harul simţit, zugrăvind peste chip
asemănarea. Iar cu dumnezeieştile tale cuvinte ai păzit
curată de erezia masalienilor învăţătura Bisericii şi
credinţa în Sfintele Ei Taine, pentru care împreună cu tine
slăvim pe Hristos: Aliluia!
Icos 2.
|
D |
in Sfintele Scripturi şi trăirea în Duhul
ai arătat că înainte de Sfântul Botez harul îndeamnă sufletul
spre cele bune din afară, iar Satana foieşte în adâncurile lui,
încercând să stăvilească toate ieşirile minţii spre
Domnul. Dar din ceasul în care renaştem, harul intră înlăuntru,
iar diavolul e scos afară, războindu-ne din jurul inimii, prin
gânduri şi simţirile trupului. Pentru aceasta şi dragostea de
Dumnezeu, când ne gândim la El fierbinte, din adâncul inimii o simţim,
iar
noaptea patimilor ca pe întunericul cel din afară.
Bucură-te, căutare a locului inimii
Bucură-te, aflare în adâncul de taină a
comorilor vieţii
Bucură-te, alergare pe cărarea sfintelor
nevoinţe
Bucură-te, răbdare a necazurilor de la
demoni întru simţirea propriei neputinţe
Bucură-te, câştigare prin răbdare a
smereniei curăţitoare
Bucură-te, sărăcie cu duhul
făcută piatră de altar
Bucură-te, minte pironită pe crucea
inimii
Bucură-te, pază a Chipului
nestricăciunii cu armele luminii
Bucură-te, trecere prin apa
pocăinţei şi focul cunoştinţei de Dumnezeu
Bucură-te, închinare, chip al unirii celor
despărţite de păcat
Bucură-te, inimă în rugăciune,
renăscută din apă şi duh
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
3.
|
D |
octor şi călăuză iscusită
eşti celor încercaţi de patimi, pătrunzând prin harul lui
Dumnezeu în tainiţele inimii şi vindecând cu puterea Lui sufletele
celor ce voiesc tămăduirea. Iar prin tine lucrând Hristos, toată
Biserica se întăreşte şi într-un glas cântă: Aliluia!
Icos
3.
|
N |
e-ai învăţat, Părinte, că
viaţa duhovnicească începe prin curăţire cu multă
luare aminte şi frică de Dumnezeu. Căci Domnul ne cheamă
să-L urmăm întru lumină, lăsând grijile deşarte
şi poftele ce aştern întunericul nepăsării.
Bucură-te, curăţire, rod al
ascultării şi înfrânării
Bucură-te, curăţire ce trezeşti
simţirea mângâierii dumnezeieşti
Bucură-te, curăţire ce odrăsleşti
rodul dragostei
Bucură-te, trezvie a minţii ce
străjuieşti vistieriile firii
Bucură-te, tăcere ce dai tărie în
mânia cea împotriva patimii
Bucură-te, liniştire ce iubeşti
dreapta socoteală
Bucură-te, răbdare neclintită în
aşteptarea harului Sfântului Duh
Bucură-te, cămară strălucind de
lumina Lui sfântă şi slăvită
Bucură-te, sfântă nevoinţă
întru a nu stinge duhul
Bucură-te, minte făcută
străvezie de lumina dumnezeiască
Bucură-te, fierbinte pomenire a Numelui
Domnului Iisus
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
4.
|
P |
ământul iubirii de sine l-ai părăsit
pentru dragostea lui Hristos, de Care te-ai alipit prin puterea unui
negrăit dor. Neîncetat către hotarul vederii lui Dumnezeu
călătorind, cu închinare cântai: Aliluia!
Icos
4.
|
T |
oate ispitele şi supărările le topeai
în dulceaţa harului, încât ocărât sau păgubit fiind,
nedesfăcut de legătura dragostei te arătai, întru plinirea legii
duhovniceşti.
Bucură-te, suflet condus de alaiul
virtuţilor înaintea Sfintei Treimi
Bucură-te, credinţă, cugetare
nepătimaşă despre Dumnezeu
Bucură-te, smerenie, căutare doar de
slava lui Dumnezeu
Bucură-te, nădejde,
călătoria minţii spre cele nevăzute
Bucură-te, răbdare,
stăruinţă de a-L vedea cu ochii înţelegerii pe Cel
Nevăzut, ca văzut
Bucură-te, neiubire de arginţi, dorire de
neagonisire aşa cum cineva vrea să aibă
Bucură-te, cunoştinţă, uitare
de sine când te gândeşti la Dumnezeu
Bucură-te, smerită cugetare, uitare
atentă a isprăvilor tale
Bucură-te, nemâniere, dorinţă
multă de a nu te mânia
Bucură-te, curăţie, simţire
pururea lipită de Domnul
Bucură-te, iubire, sporire a prieteniei cu cei
ce ne ocărăsc
Bucură-te, desfătare în Dumnezeu,
socotire ca bucurie a tristeţii morţii
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
|
S |
Condac
5.
feşnicul cunoştinţei
lumina în tine pururi, căci prin toate şi mai ales prin pacea
sufletului, dăruiai odihnă Duhului Sfânt, neîntristând cu nimic
bunătatea Lui. Pentru aceasta, tuturor grăiai că numai El poate
curăţi mintea şi să o izbăvească cu puterea Sa
din mâinile nevăzuţilor tâlhari, ca luminată şi
neînceţoşată să cânte cu mulţumire: Aliluia!
Icos 5.
|
C |
hipul tău izvora puterea credinţei
lucrătoare prin dragoste, pe toţi îndemnându-i să intre în focul
trăirii duhovniceşti, iar mustrările conştiinţei
să le primească ca pe un leac al vieţii.
Bucură-te, cuget subţiat prin osteneli
şi dureri
Bucură-te, dor nemărginit de
mărturisire
Bucură-te, cuvânt fără pizmă
Bucură-te, râvnă fără
răutate
Bucură-te, credinţă, apă a
uitării relelor
Bucură-te, pocăinţă,
revărsare de lacrimi cu multă mulţumire
Bucură-te, osândire a păcatelor proprii
ce alungi judecata
Bucură-te, frică de Domnul ce cureţi
lepra voluptăţii
Bucură-te, mişcare spre bunătatea
dumnezeiască neîmpiedicată de grijă
Bucură-te, simplitate a dispoziţiei
inimii ce atingi limanul voii dumnezeieşti
Bucură-te, trup înflorit prin har şi
nădejdea cea bună a inimii
Bucură-te, desăvârşită
nemişcare din locul rugăciunii
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac 6.
|
P |
e calea fără întoarcere a prefacerii
duhovniceşti ai alergat, Sfinte Diadoh, iar împlinind faptele
dreptăţii în duh de smerenie, Chipul ţi l-ai luminat cu
liniştea negrăită a chemării lui Hristos: Aliluia!
Icos 6.
|
P |
ătimind lucrarea harului, izvor de dragoste
şi bucurie spre slava Bisericii te-ai arătat, iar uns de mirul
Cuvântului ne-ai împărtăşit din experienţă
ştiinţa luptei duhovniceşti.
Bucură-te, îmbrăcare în Hristos, prin
împărtăşirea de dumnezeieştile Taine
Bucură-te, risipire prin pomenirea Domnului
Iisus a adierii vicleanului
Bucură-te, suflet purtat spre Hristos de o
mişcare neşovăielnică şi fără năluciri
Bucură-te, trup atras de suflet în sânul
dragostei netâlcuite
Bucură-te, feciorie a minţii ce
naşti deosebirea duhurilor
Bucură-te, stăruinţă în
ascultare ce nimiceşti părerea de sine
Bucură-te, ascultare cu bucurie ce
odrăsleşti smerita cugetare
Bucură-te, ascultare, uşă şi
intrare spre dragostea lui Hristos
Bucură-te, bărbăţie şi
milă ce aşterni cale blândeţii
Bucură-te, împlinire a canonului
conştiinţei
Bucură-te, chip de împărat al
creaţiei, prin asemănarea cu Hristos
Bucură-te, iubire de Dumnezeu din tot cugetul
şi simţirea inimii
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
7.
|
P |
rin paza simţurilor ţinerea de minte a
inimii spre lucrarea poruncilor o ai întărit. Iar prin ochii
virtuţilor pe Dumnezeu văzând, cu aripile dragostei Lui te-ai
acoperit, asemănându-te Heruvimilor, care neîncetat cântă: Aliluia!
Icos
7.
|
A |
i învăţat pe creştini să
deprindă ura faţă de patimile neraţionale, dar să nu
se scârbească precum maniheii de cele fireşti invocând asceza. Ci cu
înfrânarea să-şi înfrumuseţeze trupul ca pe un altar al Duhului
Sfânt şi semn al dragostei adevărate.
Bucură-te, lucrare a virtuţilor cu
măsura dreptei socoteli
Bucură-te, nevoinţă a trupului ce
slujeşti luptei duhovniceşti
Bucură-te, păzire a înfrânării de
viermele slavei deşarte
Bucură-te, postire, cale spre fericita
cumpătare
Bucură-te, răbdare fără
şovăire a amărăciunii luptei
Bucură-te, tărie a cugetului
nemoleşită de desfătări
Bucură-te, nădejde a vindecării
aruncată spre Hristos
Bucură-te, inimă mulţumitoare ce atingi
hotarul neprihănirii
Bucură-te, mutare a plăcerii în
simţirile duhovniceşti
Bucură-te, strâmtorare a cugetului,
cărare a vieţii veşnice
Bucură-te, credinţă ce primeşti
arvuna vieţii viitoare
Bucură-te, privire întoarsă prin
pomenirea de Dumnezeu în adâncul inimii
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
8.
|
D |
e asprimea patimilor curăţindu-ţi
mintea, iar simţirea ca pe un prunc la sânul Duhului încălzindu-o, ca
de la o maică te-ai învăţat a cugeta şi a striga
împreună cu El: „Doamne Iisuse Hristoase!”. Aşa ai aflat
înlăuntrul inimii mărgăritarul iubirii de Dumnezeu şi
pentru el cele trecătoare lăsând, neîncetat cântai: Aliluia!
Icos
8.
|
C |
a pe o mireasă fără prihană
cugetul Bisericii l-ai înfăţişat lui Hristos, tuturor
împărtăşind lumina dragostei şi curăţia
credinţei, cu arhierească vrednicie.
Bucură-te, nevedere a lumii făcută
mahramă a Cuvântului
Bucură-te, mahramă a simţirii
pecetluită cu Chipul Lui
Bucură-te, vedere apoi şi a celor din
afară prin lumina din Icoană
Bucură-te, memorie sfinţită de
întipărirea Numelui mântuitor
Bucură-te, păzire a cugetului în hotarul
închinării
Bucură-te, jertfire a voii proprii ce
întrupezi voia dumnezeiască
Bucură-te, tăcere la vreme, maica
gândurilor preaînţelepte
Bucură-te, înlăcrimată şi
blândă cugetare
Bucură-te, limpede cântare a stăpânirii
Domnului
Bucură-te, sărăcie de Dumnezeu
iubitoare, năstrapă a teologiei
Bucură-te, nejudecare, inimă
copleşită de dreptatea dragostei lui Hristos
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
9.
|
S |
fântul Ioan Botezătorul însuşi ţi s-a
arătat în vedenie, din ale cărui cuvinte chipul vederii
duhovniceşti l-ai zugrăvit, cântând împreună cu el: Aliluia!
Icos 9.
|
Î |
n fulgerările luminii negrăite cu
cuvintele lui Dumnezeu hrănindu-ţi mintea, ai intrat în cămara
Mirelui Hristos, prin Care Chipul unirii celei mai presus de fire
Bisericii
l-ai împărtăşit.
Bucură-te, rugăciune ostenitoare, plinire
a milosteniei
Bucură-te, pocăinţă
izbăvitoare de patimi
Bucură-te, vestire cu putere multă a
Împărăţiei lui Dumnezeu
Bucură-te, răbdare cu bucurie a lipsei
şi necazurilor
Bucură-te, neprihănită mânie ce
alungi moleşeala şi întristarea
Bucură-te, râvnă a cuvioşiei
împotriva păcatului
Bucură-te, mişcare nemişcată a
inimii sub suflarea harului
Bucură-te, smerenie, veşmânt al
dumnezeirii
Bucură-te, îngerească pace a
mărturisirii curate
Bucură-te, conştiinţă
încredinţată de iertare prin lacrimile dragostei
Bucură-te, gustare întru
cunoştinţă a Trupului şi Sângelui lui Hristos
Bucură-te, răstignire de bună voie
pe Crucea Iubirii
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
10.
|
Î |
mpărăţind în tine harul,
frumuseţea izvoarelor Foticeii cu strălucirea dogmelor o ai umbrit.
Căci învăţai ca unul care are putere, iar de buruienile eretice
pământul inimilor curăţind, soborniceasca credinţă o
ai semănat: Aliluia!
|
Î |
Icos 10.
mpreună cu alţi ierarhi, pe împăratul
Leo I l-ai înştiinţat de moartea patriarhului Alexandriei, Proterie,
ucis de monofiziţi. Şi de cugetul pângăritor icoana mântuirii
apărând, pe Hristos în două firi nedespărţite şi
neamestecate L-ai mărturisit.
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii
Bucură-te, mântuitoare grijă de odoarele
credinţei
Bucură-te, minte înălţată
deasupra zidirii
Bucură-te, cuvânt încălzit de Soarele
Hristos
Bucură-te, cuvânt mângâiat de adierea
Sfântului Duh
Bucură-te, cuvânt umbrit de Părintele
luminilor
Bucură-te, gândire adâncă la moarte, hotarul
veşniciei
Bucură-te, smerenie ce prefaci
deznădejdea în fericită întristare
Bucură-te, socotire de sine mai prejos decât
toată zidirea
Bucură-te, dar şi lepădare de sine
întru mărturisirea credinţei
Bucură-te, inimă unită cu mintea lui
Hristos
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al
isihiei şi arhierească mlădiţă a
Împărăţiei Sfintei Treimi!
Condac
11.
|
P |
e scara de la pământ la cer descoperită
lui Iacov, ca un înger al păcii urcai şi coborai, adâncul Proniei
dumnezeieşti scrutând cu inimă curată: Aliluia!
Icos 11.
|
C |
a un prunc adevărat al harului, cu mici
părăsiri şi dese mângâieri alăptat, te-ai deprins cu
toată frica şi întru multă smerenie să-L chemi pe Domnul în
ajutor, cunoscând răutatea vrăjmaşului. Pe care prin
bunătatea lui Dumnezeu risipind-o, ai ajuns la bărbatul
desăvârşit şi măsura vârstei plinirii lui Hristos.
Bucură-te, iubire de Hristos cu
nesăturată voinţă
Bucură-te, iubire de osteneală întru
simţirea dragostei Lui
Bucură-te, gustare cu toată
încredinţarea din dulceaţa ei
Bucură-te, zi de zi înnoit întru omul
dinlăuntru
Bucură-te